Grupul de suport antimobbing si Importanta psihoterapiei de grup in readucerea sentimentului de bine in viata persoanelor supuse fenomenului de mobbing

      Mobbing-ul reprezinta fenomenul hartuirii psihologice sistematice la locul de munca de catre colegi sau superiori prin diverse tehnici (intimidare, izolare, desconsiderare, discreditare etc) cu efecte pana la cele mai grave in planurile vietii persoanei. Mai este denumit si persecutie sau psihoteroare la locul de munca, in functie de intensitatea hartuirii si comportamentelor agresive la care este supusa persoana.

Fenomenul a inceput sa fie studiat in Romania in ultimii ani din ce in ce mai mult si sa i se acorde atentie, intrucat s-a dovedit ca poate conduce la situatii de traumatizare a victimei, punand in pericol chiar integritatea acesteia (psiho-emotionala, dar si fizica – ideatia de suicid aparand la multe dintre persoanele mobbizate).

      Mobbing-ul este o trauma de relatie. Se produce “cu, printre si de catre oameni” pe scena locului de munca. Are ca efect senzatia de pierdere a integritatii eu-lui si este legata de pierderea unei relatii semnificative (din punct de vedere emotional). Alte urme / amprente ale acestui tip de trauma sunt:

  • pierderea structurii familiale, a prietenilor
  • pierderea  statutului, a mijloacelor economice, a poziţiei profesionale sau sociale
  • Suferinta este legată de confuzie, stima scazuta

 Vindecarea presupune clarificarea confuziei, ameliorarea furtunii emotionale, a durerii sufletesti. De asemenea, implica reabilitarea emoţionala, clarificare şi reabilitare relationala.

    Atat victima cat si agresorii pot fi:

  • 1 la 1 (o persoana persecutata de o alta – superior ierarhic sau coleg, cu o “autoritate / putere” recunoscuta mai mult sau mai putin obiectiva)
  • 1 la mai multi (o persoana persecutata de un grup de angajati)
  • Mai multi la unul sau la mai multi (un grup de persoane persecutate de un angajat, superior ierarhic sau un grup de superiori)

      Fiind trauma de relatie, expertii in domeniul mobbing-ului din toata lumea, au agreat ca grupul de suport anti-mobbing reprezinta una dintre modalitatile principale de a combate efectele acestui fenomen si a readuce sentimentul de bine in viata oamenilor si, totodata, permite cresterea psiho-emotioanala a membrilor astfel incat, in situatii viitoare, sa aiba capacitatea de a se proteja de asemenea agresiuni. Acest tip de demers se inscrie in ceea ce numim “Prevenirea orientata spre retea”poate inlocui relatiile sociale deficitare si contribui prin „constiinta unei problematici comune la o intelegere reciproca”.

       Grupul de suport este un grup de discutii (in general deschis: se pot alatura noi membri pe parcursul desfasurarii sale) care are urmatoarele obiective:

  • Primirea si oferirea sustinerii si feedback-ului
  • Imbunatatirea relatiilor si a comunicarii interpersonale
  • Constientizarea si intelegerea fenomenului de mobbing din experienta altor persoane
  • Descoperirea si experimentarea unor noi strategii de a face fata actiunilor de mobbing
  • Exprimarea onesta şi directa a propriilor sentimente
  • Imbunatatirea imaginii de sine si a stimei de sine
  • Dizolvarea sentimentului de vinovatie pentru fenomenul de mobbing
  • Dobandirea intelegerii propriilor ganduri, sentimente si comportamente prin examinarea tiparelor relationale atat în grup cat si in exteriorul lui
  • Dobandirea intelegerii gandurilor, sentimentelor si comportamentelor altor persoane
  • Experimentarea de noi comportamente interpersonale
  • Transferarea achizitiilor din interiorul grupului in viata personala din exteriorul grupului

   Grupul de suport este o forma de terapie care se desfasoara dupa urmatoarele principii / reguli / norme agreate si respectate de toti participantii la grup:

  1. Confidentialitate informatiilor.
  2. Punctualitatea.
  3. Prezenta importanta, dar nu obligatorie: o zi/ saptamana, 2h/zi.
  4. Telefoane setate pe modul silentios.
  5. Vorbirea pe rand: mai intai se asculta, apoi se vorbeste.
  6. Vorbirea in nume propriu.
  7. Se critica/respinge / contesta ideea (acolo unde e cazul), niciodata persoana.
  8. Se impartaseste din propria experienta.
  9. “TU” sau “DVS”? (este aleasa aproape intotdeauna varianta “Tu” intrucat creeaza o deschidere mai rápida, apropiere si intimitatea, contribuiind si la formarea sentimentului de coeziune a grupului.)

 

    Membrii grupului de suport antimobbingsunt persoane care:

–  Sunt in prezent victime ale fenomenului si doresc sa depaseasca dificultatile cu care se confrunta;

–  Au fost supuse in trecut mobbingului si inca se lupta cu efectele negative, fac apel la grup astfel incat sa reuseasca sa se reabiliteze;

–  Au fost supuse in trecut mobbingului – au depasit trauma, dar doresc sa stabilizeze achizitiile din procesul terapeutic si, chiar sa ofere suport altor persoane – constituiind in acest caz o resursa pentru grup.

 

    Caracteristici ale grupului de suport:

  • Grup condus de un expert in domeniul psihosocial (stapaneste procesele dinamice ale grupului si fenomenele de trasfer si repetitie)
  • Grup supravegheat de un expert in gestionarea agresivitatii
  • Restrans si omogen (maxim 10-12 membri, victime ale mobbing-ului)
  • Absenta unui lidertoti membri sunt pe acelasi plan (nu este permisa / incurajata monopolizarea grupului in niciun fel)
  • Fiecare ia cuvantul si spune propria poveste / perspectiva / opinie
  • Se favorizeaza comunicarea, identificarea de solutii
  • Sunt gestionate de psiholog momentele critice (prin punerea in relatie a participantilor, incurajarea empatiei si intelegerea fenomenelor de proiectie si transferul emotional)
  • Valori stimulate: respect si incredere reciproca
  • Grupul isi stabileste obiective proprii pe termen scurt / mediu / lung ca:
    • a oferi un spatiu pentru a spune propria poveste de Mobbing;
    • a oferi un loc unde sa poata fi intelesi si sa poata iesi din izolare;
    • a permite sa impartaseasca cu altii propriile emotii negative;
    • a incerca sa dea sfaturi in momente de dificultate.

   Nevoi satisfacute in cadrul grupului de suport: 

  • De a fi ascultat
  • De a fi inteles
  • De a fi acceptat
  • De descarcare
  • De recunoastere
  • De a primi rabdare si empatie
  • De intelegere a ceea ce s-a intamplat dintr-o perspectiva obiectiva (nepartinitoare si neofensatoare).

     Riscurile grupului de suport antimobbing: 

  • Dependenta crescuta fata de grup si fata de liderul informal al grupului (in situatia in care apare) – risc ce poate fi prevenit prin stimularea si recunoasterea implicarii persoanei (a luarii propriilor decizii si formularii propriilor opinii) in procesul de schimbare / evolutie personala si dincolo de cadrul grupului – in viata sa reala.
  • Unii membrii sa agreseze altii mai slabi ai grupului – ca repetitie a atitudinii ostile pe care au primit-o in mobbing – Situatie paradoxala ce poate fi gestionata prin a-i ajuta pe membri sa inteleaga ce se intampla in aceste jocuri psihologice. Ulterior vor intelege mai bine si dinámica generala a relatiilor umane nu numai a celor de la locul de munca.
  • Scindarea grupului – atunci cand se alatura noi membrii, iar cei cu o “experienta mai veche de grup” sa simta ca revin din punctul in care au plecat si sa fie mai putin disponibili sa se intoarca acolo ascultand pe cineva in acceasi situatie, fiind centrati mai mult pe propriul proces de dezvoltare personala. – acest risc poate fi prevenit prin crearea unor grupuri omogene.

   Ce spun persoanele care au luat parte la primul grup de suport anti-mobbing (sustinut in perioada 2011 -2013 in centrul antimobbing, infiintat prin proiectul european „Femeia conteaza!”, ID: 23848, implementat de catre Asociatia COLFASA):

  • „Nu credeam in psihoterapie, de fapt, mai corect, nu stiam nimic despre psihoterapie si nu ii vedeam rostul. Imi era rusine sa vorbesc despre problemele mele in fata unui om necunoscut. Nu vedeam sensul. Nu puteam sa o fac, dezvaluiam numai partial, cu mare jena, anumite probleme. Foarte incet, am inceput sa ma deschid. Unele sedinte ma raneau, imi deschideau rani adanci, unele ma ridicau pe culmi de fericire. In contextul unei depresii, in care imi venea extrem de greu sa ies din casa, ma sileam sa merg la ora saptamanala de psihoterapie, si plecam de acolo fericita ca m-am dus. Din pacate sedintele s-au oprit, din lipsa de finantare, dar psihologul m-a invitat sa fac parte din grupul de terapie antimobbing. Cuvintele pe care mi le-a spus m-au convins sa vin la grup. Nu mi-a spus ca mi-ar face bine sa vin, ci ca eu as putea sa fiu de mare folos altor oameni, datorita calmului, umorului si experientei mele de viata. Asa ca m-am dus. La inceput, eram timida, imi era foarte rusine sa povestesc ce mi se intamplase. Eram convinsa ca daca imi spun povestea, lumea ma va condamna si ma va privi cu alti ochi. Nu am vorbit cateva sedinte, am ascultat povestile celorlalti. Uneori nu intelegeam de ce se considera unele persoane hartuite. Mi se parea ca ceea ce li se intampla lor era nimic pe langa ce patisem eu. Am cunoscut apoi tot felul de cazuri, unele incredibile. La una din sedinte , cand am fost intrebati la inceput ce asteptari avem de la sedinta respectiva, am indraznit sa spun ca sunt nefericita si trista si ca as vrea sa redevin persoana dinainte, sa fiu din nou fericita. Si spre uimirea mea, toata sedinta mi-a fost dedicata, am povestit, am impartasit, am fost ascultata, intrebata, mi s-au dat sfaturi. Mi s-a oferit prietenie, simpatie, ajutor. Am primit oferte de munca de la fetele din grup, desi erau in aceeasi situatie nefericita ca si mine. Mi s-au intins mai multe maini odata. De la sedinta aceea m-am dus fara retineri la sedintele de grup, am participat si eu la ajutorul dat altor persoane, am primit alte dovezi de prietenie si simpatie, mi-am facut prieteni noi, cu preocupari similare. Am reinceput sa cred in anteprenoriat, in puterea de a reusi cand iti doresti ceva, desi sunt foarte dezamagita de politica economica si sociala din tara mea. Mi-am schimbat optica cu 180 grade, am inteles ca de fapt nu tineam neaparat sa mai lucrez, mai ales intr-un mediu ostil sau plicticos, ci mai degraba sa traiesc frumos, linistit, sa imi recapat linistea si sanatatea. Am reinceput sa ma bucur de ceea ce am.” (R.S., femeie, 52 ani).
  • „Grupul de suport m-a ajutat sa vad din nou oamenii asa cum sunt ei , cu bune si rele, sa-i accept pe cei care au pareri contrare decat am eu, neinsemnand ca sunt gresite, ci pur si simplu, sunt diferite. In urma participarii la aceste sedinte de grup am reusit sa imi recapat increderea in mine si in ceea ce reprezint ca om, ca profesionist si ca femeie”. (M.B., femeie, 27 ani).
  • „Este foarte important, in procesul de vindecare, sa stii ca nu esti singur si ca sunt persoane care te inteleg. Vreau sa stiti ca sedintele mi-au fost de un real ajutor.”(C.C.)
  • „In urma ajutorului pe care l-am primit de la voi – pentru care va multumesc din tot sufletul si va doresc tot binele din lume si mai ales reusite in tot ceea ce va doriti si faceti voi – eu m-am schimbat si inca ma schimb numai in bine, iar la fiecare pas pe care il fac imi amintesc un lucru: ca eu imi decid soarta, nu altii, indiferent cat de mult ar incerca si ar dori, indiferent cat de multe presiuni ar face si indiferent ce ar zice. Mi s-au deschis ochii, am scos capul din cutie, am capatat incredere in mine, imi centrez atentia asupra mea – atat a greselilor cat si a faptelor bune – intr-un cuvant, am invatat sa ma auto-analizez si sa nu-i mai las pe altii sa decida cum sunt eu, ce fac si ce nu fac eu. De asemenea, acum accept ce mi se intampla, indiferent daca sunt fapte bune sau rele (inainte mi-era teama sa recunosc, doar dadeam din cap si faceam si gandeam chiar ca altii) si am inceput sa caut cursuri care mi-ar putea dezvolta personalitatea, care m-ar ajuta in cariera – si nu in ultimul rand, am inceput sa ma maturizez si sa doresc sa ma schimb si fizic in bine. Ideea este ca, un grup de suport anti-mobbing si de terapie individuala, un astfel de ajutor si umar pe care sa plangi (ca doar suntem oameni), este vital in astfel de situatii si pentru astfel de oameni – care au trecut prin momente grele. Privesc acum in jur si cand vad pe cineva care sufera, sau e in depresie, incerc sa il ajut daca si cum pot, gandindu-ma: si eu am fost la fel, dar mi-am revenit, slava Domnului! Si altii au nevoie de asta, iar daca pot, ajut cu drag! M-ati ajuta sa am o noua viata, noi sperante, sa vad lumea asa cum este, sa o accept si sa ma adaptez si mai ales, sa stiu cum sa o traiesc, fara sa ma invinovatesc sau deranjez pe altii (care nu se vad deranjati de mine!).” (D.G., femeie, 29 ani).
  • „Mi-a fost foarte greu la prima sedinta de consiliere, chiar si la cea de-a doua am fost speriata de modul in care se va desfasura intalnirea. Urmatoarele sedinte m-au ajutat sa privesc lucrurile altfel. Am inteles ca am drepturi pe care nu le cunosteam si am inceput sa imi recapat increderea in mine, sa-mi cunosc valoarea, astfel nemaiputand fi ranita de rautatea celor din jur. A fost o experienta ce as recomanda-o cu drag si altor femei. Mi-ar face placere sa mai iau parte la astfel de programe”. (M.B., femeie, 55 ani)
  • „In primul rand, ceea ce a fost de cel mai mare ajutor in sedintele de grup a fost posibilitatea de a ma regasi cu ajutorul colegilor de grup, de a ma cunoaste din exterior. Am descoperit o diferenta intre imaginea interioara si cea exterioara si astfel am inteles ca e necesara o schimbare cat mai rapida in viata mea. De asemenea, un alt aspect foarte important dobandit in sedintele grup a fost identificarea nevoii proprii de a reprioritiza lucrurile importante pentru mine in viata, precum si criteriile pe baza carora sa iau deciziile din viata mea, pornind de la cele minore pana la cele mai importante. Cu ajutorul vostru, am realizat ca am devenit un strain in viata mea si am reusit sa imi recastig locul si sa reintru in corpul meu, astfel reunind fizicul meu cu spiritualul. Am invatat ca noi suntem reponsabili de puterea pe care o au ceilalti asupra noastra si astfel am reusit sa imi folosesc resursele interioare pentru a imi da mie putere si nu celorlalti care de fapt actioneaza mobbingul tocmai din slabiciunea proprie.” (C. C., femeie, 35 ani)
  • „Programul de terapie individuala si de grup la care luat parte a fost un ajutor neasteptat care a venit intr-o perioada a vietii mele in care increderea in mine a fost daramata. Experientele prin care-am trecut au generat schimbari majore in viata mea personala intr-un timp atat de scurt, aproape ca sunt alt om. In acele momente, cand am inceput sa-mi pun intrebari fundamentale despre valoarea mea profesionala si umana chiar, echipa Colfasa mi-a oferi ascultare empatica, incurajare si suport. Intre timp, lucrurile au evoluat in viata mea si drumul pe care l-am parcurs m-a ajutat sa accept si sa invat lectiile pe care mi le-a oferit viata, sa redescopar valorile personale pierdute, uitate si sa construiesc o viata frumoasa, cu noi repere si incredere in mine si in viitor. Multumesc echipei Cofasa pentru tot! As vrea sa pot darui macar putin din ceea ce am primit eu de la acesti oameni minunati! (A. R., 30 ani)”.
  • Cand am venit, eram complet dezorientata si nu stiam in ce fel ma va ajuta apelul meu catre voi. Dar apoi, incet-incet, am realizat nu numai ca am de-a face cu niste profesionisti in domeniu, dar si ca sunteti persoane foarte calde, empatice, care iubesc si pun pasiune in a darui si a-i ajuta pe beneficiari. Pot spune ca psihoterapia (individuala si de grup) m-a ajutat pe foarte multe planuri: in primul rand, am gasit un punct de sprijin atunci cand credeam ca ma prabusesc. Ma simteam atat de singura si neinteleasa si nu stiam daca eu gresesc sau ceilalti gresesc, nu mai stiam ce e rau sa u bine. Negasind sprijinul familiei, nu aveam curaj sa vorbesc cu altcineva pentru a ma descarca, dar nici sa iau hotararea de a-mi parasi jobul care imi producea atata rau. Ajunsa la voi, mi-a devenit clar ca eram o victima si ca ceea ce mi se intampla era o agresiune, era ilegal si ca trebuia sa ma protejez. Cu ajutorul psihoterapiei, mi-am regasit o parte din echilibru si am inteles cat este de important sa ma iubesc si sa ma protejez. Am invatat sa am mai multa grija de mine si de sufletul meu, am gasit activitati care imi faceau placere si parca m-am intors in trecut, in copilarie, caci aceasta era perioada cea mai fericita din viata mea. Cu ajutorul terapiei, am reusit sa ma simt mai bine, sa simt mai mult gustul vietii si sa ma bucur ca atunci cand eram copil. Cat despre terapia de grup a fost, de asemenea, minunata. A fost incurajator sa intalnesc si alte persoane cu care sa impartasesc experienta mea. Din pacate si foarte trist. Insa pe mine m-a facut sa ma simt si mai puternica, incercand sa-i ajut pe altii sa treaca mai usor peste momentele grele. Schimbul de experienta a fost foarte folositor, am aflat informatii utile pentru planurile mele de viitor si, poate cel mai important, i-am simtit prieteni pe cei din grup si pe coordonatori.Cu o parte din persoanele din grupul de suport pastrez inca relatii, foarte calde, si este foarte placut sa poti vorbi cu cineva care te intelege. Vreau sa multumesc Centrului Antimobbing pentru intelegerea si sprijinul pe care le-am simtit inca de la primele intalniri la Colfasa”. (A.I., femeie, 42 ani).
  • Din cate stiu am facut parte din primul grup de suport, asadar pionierat pentru toata lumea. Mai mult chiar, personal nu mai participasem niciodata la un grup de suport, pe nici o alta tema. Inca de la prima intalnire am stabilit o serie de reguli de comunicare ce s-au dovedit ulterior extrem de utile. Fiecare din membrii grupului a avut suficient timp sa-si prezinte (celorlalti) povestea, unii avand nevoie de o intreaga sedinta, altii de mai putin. Faptul ca am auzit ca mai exista si alte cazuri a fost extrem de important pentru mine pentru ca, pe de-o parte le puteam analiza detasat (mare lucru!), iar pe de alta parte nu m-am mai simtit unic intr-un fel destul de neinteles pentru multi din jurul meu. Atat prin grupul de suport, cat si prin psihoterapia individuala, asadar sub supravegherea a 1-2 psihologi, am reusit sa vorbesc, detaliat si cu oameni interesati de mine, despre absolut Toate lucrurile legate de cele petrecute in viata mea, atat cea dinainte de concediere, cat si cea de dupa concediere. Acest lucru a fost extrem de important pentru mine deoarece am putut intelege de ce nu pot astepta ajutor de la membrii familiei mele (pe care renuntasem sa o mai impovarez cu situatia mea, asadar alesesem tacerea si neimplicarea lor in ceea ce aveam sa aflu ca se numeste mobbing indirect), complexitatea trairilor mele depasind puterea lor de intelegere si de actiune. Dupa prezentarea povestilor fiecaruia dintre membrii grupului am trecut la discutii pe diferite teme (toate fiind legate de motivul pentru care ne aflam in centrul Colfasa), unele alese chiar de noi, altele propuse de cei doi psihologi care ne asistau. Cred ca acele discutii libere ne-au ajutat pe fiecare dintre noi intru intelegerea propriei experiente, in evaluarea reala si constienta a ranilor fiecaruia si la bandajarea lor (de la rational, la emotional si sufleteste vorbind). Fiecare si-a vazut viata, trecutul,- in raport de ceea ce a aflat Nou despre sine.  La fel ca toti ceilalti, am dat mereu glas gandurilor mele (si feed-back gandurilor celolalti), constientizand ca toti avem de invatat din aceasta experienta, atat participanti, cat si organizatori. Grupul de suport a debutat cu 5-6 membrii si cred ca nici unul dintre noi nu a avut de regretat, ba dimpotriva. Incetul cu incetul, trecand „cu lupa” de la unul la altul, am crescut, am prins curaj (chiar si pentru a ne adresa critici!) si in final ne-am vindecat, intelegand mai multe despre noi insine, despre cine suntem si despre limitele noastre (si ale celorlalti!).Concluzionand acum, la mai bine de un an de la despartirea de grup, pot spune: „Asa am parcurs drumul de la lacrimi la puterea de a zambi…cu putere si cu intelegere”. (M.M., barbat, 41 ani).
*  Acest articol a fost elaborat pentru campania de informare cu privire la fenomenul de mobbing sustinuta de Asociatia COLFASA prin proiectul „Sprijin Femeilor Discriminate pe Piata Muncii”, ID 54973 si poate fi gasit pe site-ul proiectului http://www.egali.ro.
Reclame

Despre floriandronache

Iubesc clipa prezenta, iubesc sa stiu cine sunt, de unde vin si incotro ma indrept. Si… Iubesc oamenii, imi place sa ii descopar si imi place sa fiu printre si cu ei. Inca de mic copil am dezvoltat o pasiune din a ma intelege, a incerca sa ii inteleg pe ceilalti si a ma intelege pe mine in relatie cu ei. Probabil de aceea nu intamplator drumul carierei mele a condus inspre a deveni un specialist al domeniilor legate de OM / OAMENI. A fost cadrul profesional in care mi-am investit energia eliberata de vechea mea pasiune. Am incercat si reusit de cele mai multe ori in calitate de Trainer / Life & Career Coach sa le transmit celorlati din inspiratia mea si sa ii ajut sa-si atraga mai multa lumina in viata. Ca psihoterapeut / consilier psihologic am asistat cu daruire si dedicare oameni aflati in durere sau pur si simplu intr-o dificultate indiferent de aria vietii. Este vorba despre a-i asista pe ceilalti sa iasa din captivitatea inchisorilor trecutului sau din mreajele viitorului in care sunt absorbiti, si a-i ajuta sa se centreze pe prezent. Nevoia mea de ordine, structura si claritate, cumva partea logico-matematica din mine m-a atras si in mediu organizational, de business, deveniind pentru cativa ani Consultant Resurse Umane. Sunt in continuare interesata de tot ce inseamna dezvoltare personala si aducerea armoniei in viata mea si, de ce nu, a altora. E o adevarata provocare si ii felicit pe cei care reusesc pe deplin! Sunt o optimista innascuta sau cel putin asa am placerea sa cred! Am convingerea ca Binele exista in oameni si intre oameni si ca exista un Dumnezeu / Buddha / Brahman / Tao / Allan / Sinele (sau cum s-a fi numiind pentru fiecare dintre noi), care e in si printre noi si care ne urmareste ca pe un spectacol. Uneori se amuza de cum stim noi sa incurcam lucrurile, se bucura cu noi cand reusim sa le deznodam si sa iesim la lumina, e trist cand ne vede ca ne afundam mai tare in intuneric, poate plange o data cu noi cand ne vede ca ne contractam atat de puternic, ca ne punem limite atat de mari, granite rigide si ca ne asezam in propriile inchisori. Dar El e totusi linistit: stie ca mai devreme sau mai tarziu tot iesim din labirint, iar la lumina il vom vedea si ne vom bucura de El, de frumusetea Lui si Il vom imbratisa cu bucurie si atunci ni se vor deschide ochii si in sfarsit vom fi capabili sa vedem ca El suntem noi, mai exact Iubirea si Fericirea si Caldura de care suntem capabili si din care am rasarit si cu care ne-am hranit pentru a putea creste si prinde viata si a ne umple de ea. In timp am invatat un lucru esential: trecutul nu-l putem schimba niciodata, dar raportarea noastra la el da. Si o data ce schimbam perspectiva, ne schimbam noi, ne comutam de la partea intunecata a Existentei pe care nu ajunge “Soarele”, la cea luminoasa care se bucura de razele lui din plin!
Acest articol a fost publicat în ACTIVITATI IN DESFASURARE 2016, Articole consiliere psihologica / psihoterapie, Articole consilierea in cariera, MOBBING și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Grupul de suport antimobbing si Importanta psihoterapiei de grup in readucerea sentimentului de bine in viata persoanelor supuse fenomenului de mobbing

  1. Pingback: Grup de suport anti-mobbing* | Flori Andronache's Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s